Nu musca, nu face nimic.

Sunt un tip mare. Nu îmi e frica de multe lucruri pe lumea asta și în general nu îmi e frica de chestii dubioase gen animale sălbatice sau înălțimi. Îmi este frică însă de câini. Nu de toți, de cei fără stăpân sau de cei pe care ii vad puțin mai agitați decât ar trebui. Nu am nici o problemă să mă joc cu câinii care sunt cat de cât familiarizat și confortabil însă cu cei pe care nu ii știu am o problemă....mare.

Deseori mă trezesc in in in situația în care aud: "hai mă, cum să îți fie frica de câini?" Sau "nu-l vezi cat de mic e, nu are ce să îți facă". In capul meu lucrurile stau altcumva. Din momentul din 2006 când era în București sa fiu sfâșiat de două ori în aceeași săptămână de două haite de câini diferite, eu nu prea mai am cum sa fiu confortabil in jurul celui mai bun prieten al omului. Pur și simplu mintea îmi intră în alertă când văd cate un patruped.

Ideea e....fiecare avem fobii și frici. Eu sunt conștient că am aceasta bariera mentala mentala si muncesc sa o depășesc însă e o cale anevoioasă. Așa că te rog, daca suntem împreună într-o situație de genul, nu te supăra pe mine că nu vin acolo unde nu sunt câini deoarece nici eu nu mă supăr pe tine că nu te urci cu mine pe un turn de 25 de metri.